Romanian Dreamwork Center

1. Care este importanta visurilor in religia ortodoxa?

Explorarea visurilor nu este abordata foarte detaliat in textele Sfintilor Parinti. Visurile nu sunt foarte importante datorita riscurilor pe care le poate reprezenta interpretarea visurilor, atata vreme cat nu avem sufletul curatit prin post si rugaciune.
Visurile revelatoare au totusi un rol semnificativ in evolutia doctrinei crestine si in consolidarea unor dogme. Exista multe astfel de visuri in Sfanta Scriptura, poate cel mai cunoscut fiind visul lui Iosif in care ingerul i se arata pentru a-i spune ca se va naste Pruncul Sfant, Iisus.

2. Ce este visul?

Sfantul Ioan Scararul defineste astfel visul: “este miscarea mintii in somn o data cu nemiscarea trupului”. In timpul noptii, cand trupul este imobilizat, miscarea mintii este numita vis sau reverie. Pe timpul zilei, aceeasi miscare a mintii poarta numele de imaginatie, ne invata Sf. Ioan Scararul.

3. Care sunt tipurile de visuri descrise de Sfintii Parinti?

In timpul somnului omul poate vedea trei lucruri: vise, vedenii si descoperiri. Sfantul Nichita Stetathos le explica astfel:
Visele sunt cele care se schimba permanent in imaginarul mintii, isi modifica permanent reprezentarile si formele.
Vedeniile raman permanent neschimbate. Ele nu se transforma, ci raman permanent imprimate in minte pentru multi ani.
Descoperirile sunt vederi ale sufletului curatit si luminos care se intampla dincolo de orice simt. Vederile acestea descopera tainele lui Dumnezeu.

Din descrierile Sfintilor Parinti se poate observa ca visurile pe care le vedem pe timpul noptii pot proveni de la mai multi factori. Unele visuri sunt rezultatele gandirii, cugetarilor si impresiilor zilei. Sfantul Vasile cel Mare spunea ca visurile provin din impresiile depozitate in memorie pe timpul zilei.

Dar exista si visuri care provin din patimi, din lucrari ale sufletului impotriva firii. Fortele sufletului care au fost activate de impresiile simturilor, provoaca visele din aceasta categorie. Unele visuri pot fi cauzate chiar de forte demonice, negative.

Sf. Ioan Sinaitul avertiza ca “demonii batjocoresc un om atunci cand il iau in stapanire, atat in timpul zilei cat si in timpul noptii”. Uneori demonii pot crea visuri cu ingeri sau martiri si acorda diferite haruri si taine. Parintele Ilie Cleopa avertizeaza ca nu e bine sa ne incredem in astfel de viziuni care apar in vis, deoarece nu se stie de unde provin - de cele mai multe ori ele pot fi cauzate de diavolul mandriei, tocmai pentru a ne testa.

O alta categorie de visuri sunt cele care provin de la Dumnezeu. Acestea sunt numite revelatii si sunt legate de curatia interioara a omului.
Simeon Noul Teolog arata ca putem intelege din visuri ce anume ne framanta cel mai mult. Daca sufletul este iubitor de avutie materiala, atunci se viseaza in incaperi pline de bogatii; daca are sufletul suparacios si invidios atunci ele este urmarit in vis de fiare si serpi veninosi si se umileste cu temeri si lasitate; daca sufletul lui are patima slavei desarte, atunci se viseaza pe tronuri de conducere si avand diferite stapaniri. Omul credincios si silitor in virtute vede in somn sfarsitul lucrurilor primejdioase. Chiar si pe durata visului se roaga si se smereste in fata lui Dumnezeu.
Daca ne curatim sufletul in timpul zilei prin rugaciuni, atunci noaptea vom avea visuri placute. Sfintii Parinti ne invata ca inainte de culcare este bine sa spunem o rugaciune: “inainte sa adormi fa rugaciuni in inima ta si opune-te gandurilor, ca sa nu fii inconjurat de voile diavolului” (Avva Filimon).

4. Cum trebuie sa interpretam visurile?

Intrucat este destul de greu sa deosebim de unde provin visurile, daca sunt de la propriile amintiri, daca sunt de la diferite patimi, de la diavol sau de la Dumnezeu, unii Sfinti Parinti ne sfatuiesc sa nu interpretam visurile decat daca suntem suficient de curati in interior. Chiar daca visul vine de la Dumnezeu, e bine sa nu-l credem ca fiind revelatie, pentru ca ne putem insela. Sfantul Diadoh din Foticeea spune ca e bine sa nu dam crezare visurilor, chiar daca par a fi de la Dumnezeu, deoarece Dumnezeu nu se manie, ci vede ca suntem prudenti si smeriti.

5. Ce ne transmit visurile?

Mitropolitul Hierotheos Vlachos spune ca insusirile visurilor arata starea in care ne gasim, daca suntem robi ai patimilor, robi ai diavolului sau robi ai lui Dumnezeu. Visele dezvaluie sanatatea sau boala noastra. De aceea este necesara spovedania, pocainta si plansul pentru a ne curata de patimi. 

Visul in credintele si superstitiile romanesti

In credinta populara romaneasca visul este interpretat in functie de elementele importante care apar in vis, in general acestea fiind ridicate la rang de simboluri universale, comune tuturor oamenilor.

Exemplu: pasarea

Interpretare populara: prin zborul ei este intermediarul intre cer si pamant. Ea simbolizeaza nemurirea sufletului si reprezinta starile superioare de a fiinta si spiritualitatea, inaltarea spirituala, indica capacitatea omului de a evolua. Acest simbol, ca si celelalte, comporta de asemenea si sensuri negativ, prin asociere cu instabilitatea si imaginatia inflacarata, cu lipsa de ordine si metoda.

 Alte superstitii romanesti legate de visuri:
„Cand te culci numarand, ai sa visezi ceva”.

„Toate visele visate sambata noaptea spre duminica se izbandesc”

„Ca sa nu mai visezi, sa nu spui visele”

„Se crede ca daca se viseaza cineva zburand, va spori in cinste”

„Daca visezi ca bati pe cineva, vei capata oaspeti”

„Se zice ca daca viseaza cineva ceva ce-si talcuieste ca este rau si impartaseste aceasta altei persoane, acea persoana se zice ca ceea ce a visat e semn a bine si apoi, acel vis se va implini in bine”

„Sarpele in vis arata vant; pestele, ploaie; ouale arata zapada”

„Cand te scoli din somn sa nu te uiti pe fereastra, ca uiti visurile”

„Daca viseaza cineva ca plange, se va bucura”

„…visarea de araturi, morminte proaspete, apa tulbure, lumanari stinse, vite taiate sau visarea de persoane indoliate - prevesteste moarte”

„Visul pe care-l viseaza moasa despre nepotul sau, este socotit in Valcea, ca o adevarata revelatiune a soartei copilului.”

„Fetele, ca sa poata ghici ce fel le va fi ursita, pun in seara de Sf. Vasile asa-numitele “punti” (doua ramuri de mar dulce, in forma de furca, intre care se pune de-a curmezisul o alta creanga tot de mar dulce, care seamana cu o punte). Aceste punti se pun in diferite locuri ascunse si se impodobesc felurit. Cea care a pus isi viseaza peste noapte ursitul sau < scrisul > ei.” - credinta in Oltenia si Muntenia.

In multe situatii, interpretarea populara romaneasca a visului se apropie de semnificatia reala, specifica celui care a visat, avand efecte pozitive asupra persoanei in cauza.

In satul traditional, interpretarea visurilor importante era rezervata batranilor satului sau vracilor, care cu o mare doza de empatie si intuitie reuseau sa descifreze adevarata semnificatie a celor visate.

Totusi, generalizarea unor interpretari de genul „pisica neagra inseamna noroc in vis” nu este deloc utila si indreapta omul care viseaza catre semnificatii false, mesajele transmise de propriul Sine in timpul visului fiind distorsionate si gresit interpretate.

1. Ce este visul lucid?
Visul lucid este o forma speciala de constiinta, in care suntem constienti ca visam si ne continuam visul, fara a ne trezi. Desi fiziologic nu exista modificari semnificative fata de somnul cu vis obisnuit, datorita modificarilor importante din campul constiintei consideram visul lucid alta forma de constiinta, diferita de somnul cu visuri.

2. Istoria cercetarii visului lucid
Marturii despre posibilitatea de a fi constient in timpul visului ne-au ramas din vechime: Aristotel, Sf. Augustin, maestrul sufi Ibn El-Arabi, diversi intelepti tibetani (recunoscuti prin celebra Yoga tibetana a visurilor).

Primele studii stiintifice despre posibilitatea de raman lucid in timpul visului, de a sti ca visezi in timp ce visezi, au fost prezentate pe larg de catre doctorul olandez Frederick van Eeden in 1913, relatand 14 ani de experienta personala in visul lucid si analizand 352 de astfel de visuri. De asemenea, el este care a introdus termenul de „vis lucid” pentru a semnifica „claritatea mentala” in timpul unui vis.

Van Eeden considera visul „o stare in care senzatiile fizice, fie ele viscerale, interne sau periferice nu pot ajunge in minte direct, ci doar sub forma unor simboluri”. Van Eeden relateaza ca prima data a constientizat in timpul visului ca viseaza, continuandu-si visul ca urmare a urmatorului eveniment care se desfasura in vis: plutea deasupra unui peisaj cu copaci desfrunziti, iar perspectiva asupra ramurilor copacilor se modifica foarte natural pe masura ce trecea pe deasupra lor. Atunci a reflectat, gandindu-se ca imaginatia lui nu ar fi putut imagina niciodata o perspectiva atat de frumoasa. Si brusc, si-a dat seama ca viseaza si ca in continuare corpul lui doarme in pat, dar Eul lui are un alt corp, cu care se poate misca in vis…Ulterior a experimentat diverse actiuni in timpul visului (ca de exemplu strigate foarte tari), care nu interferau absolut deloc cu corpul fizic, care dormea si se odihnea in continuare; sotia lui Eeden remarcand ca absolut nimic nu s-a intamplat cu el in timp ce striga sau alerga in vis, corpul continuand sa doarma foarte linistit. Legat de timpul la care apar visurile lucide, el a constatat ca peste 90% dintre acestea apar intre orele 05 si 08 dimineata.

3. Cercetatori moderni ai visului lucid
Dupa Van Eeden, studiile privind posibilitatea de a deveni constient in timpul visului s-au extins foarte mult. Cei mai importanti cercetatori moderni ai visului lucid sunt grupati sub egida „Institutului Luciditatii”, fondat in 1987 in SUA de catre dr. Stephen LaBerge. (http://www.lucidity.com).

4. Cand apare luciditatea in timpul visului?
În timpul visului, luciditatea apare de obicei atunci cand „visatorul” (vom denumi astfel persoana care viseaza) observa un eveniment care are putine sanse de a se produce in timpul visului, cum ar fi zborul sau moartea. Uneori luciditatea apare fara un motiv aparent, sau in cazuri mai rare in urma reintoarcerii direct in somnul REM (in vis) dupa o trezire scurta. „Semnele” din timpul visului care pot indica celui care viseaza ca se afla intr-un vis au fost identificate de Stephen LaBerge (de la Institutul Luciditatii, SUA) in urma analizarii a 227 de visuri. Cele mai frecvente sunt prezentate in urmatorul tabel:

Se observa diversitatea evenimentelor care pot indica visatorului ca se afla de fapt intr-un vis si nu in stare de veghe. Trebuie precizat ca luciditatea in vis nu este acelasi lucru cu controlul visului; exista persoane care pot controla desfasurarea visului intr-o oarecare masura si sa nu fie constienti ca viseaza. Odata ce devine lucid, el poate vedea in intregime situatia in care se afla.

5. Visul lucid este acelasi lucru cu dedublarea?
Exista asemanari intre visul lucid si experientele extracorporale (decorporalizare, dedublare) dar ele sunt fenomene diferite.

În dedublare, persoana considera ca noul corp pe care il are (corp astral) este diferit de cel fizic, pe care il vede intins pe pat si actioneaza in consecinta. În visul lucid, visatorul rareori constientizeaza simultan foarte clar existenta ambelor corpuri, a celui din timpul visului si a corpului fizic. Cercetatorii de la Institutul Luciditatii nu au ajuns inca la concluzii definitive referitor la aceste diferente. O posibila explicatie esoterica pe care o formulam aici ar fi ca in timpul dedublarii, Eul se separa de corpul fizic dar ramane intr-un corp astral, mai aproape ca si structura de cel fizic, iar in timpul visului, Eul utilizeaza un corp mintal, mai subtil si mai deosebit de corpul fizic, astfel ca senzatiile de la corpul fizic apar in vis sub forme simbolice.

6. Sunt utile visurile lucide?
Visul lucid permite desfasurarea oricaror actiuni, imposibile in viata obisnuita; visatorul lucid se poate destinde zburand printre piramide, vorbind cu Aristotel sau repetand unele sarcini dificile pe care trebuie sa le indeplineasca dupa ce se trezeste; poate cauta raspunsuri la probleme dificile - sa nu uitam ca Mendeleev a avut revelatia asezarii elementelor in tabelul care-i poarta numele in timpul unui vis. Riscurile de face o actiune in timpul visului care sa fie destructiva pentru organismul fizic sunt absolut nule. Chiar daca visatorul moare in vis, un vis nu e decat un vis si se va trezi speriat sau va continua sa doarma si sa se trezeasca normal.

Totusi, este bine ca sa nu se profite prea mult de luciditate si sa se intervina permanent in toate visurile, deoarece astfel se intevine si in procesul natural de re-organizare a mintii si de restructurare a continuturilor ei.

7. Cati oameni au visuri lucide?
Visul lucid este in mod obisnuit o experienta rara. Desi majoritatea oamenilor relateaza ca au avut cel putin o data in viata un vis lucid, doar 20% dintre oameni au trait visuri lucide cel putin o data pe luna.

8. Oricine poate avea visuri lucide?
Da, orice om poate avea visuri lucide. Exista insa persoane care au abilitati naturale in reamintirea visurilor. Acestea pot mult mai usor sa devina visatori lucizi decat cei care nu isi aduc aminte decat rareori de visuri.

9. De ce uneori ne trezim din vis atunci cand devenim lucizi in timpul visului?
Acest proces este natural. Chiar daca la inceput visatorii se trezesc imediat dupa ce au devenit constienti, in timp luciditatea se mentine si problema care va aparea va fi cum sa mentina cat mai mult aceasta luciditate si persoana sa nu se trezeasca din vis ci sa-si continue visul.

10. Odata ce am devenit lucizi in timpul visului, cum sa continuam sa visam?
Linda Magallon, cercetatoare in cadrul colectivului de la Institutul Luciditatii din SUA descrie o serie de activitati care in timpul visului lucid duc la mentinerea visarii:

- ascultarea atenta a unor voci, sunete, a propriei respiratii;
- inceperea sau continuarea unei conversatii;
- frecarea ochilor (din vis) sau deschiderea/inchiderea lor repetata;
- atingerea propriilor maini (din vis) sau a propriei fete; zborul.

O tehnica descoperita de cercetatorul american Stephen LaBerge este „invartirea” in timpul visului: in momentul in care visul incepe sa se sfarseasca (ceea ce se poate observa prin reducerea intensitatii senzatiilor vizuale), visatorul trebuie sa inceapa sa se invarteasca in jurul propriei axe; in timp ce se invarteste, trebuie sa repete cat mai des ca odata ce se va opri, ceea ce va vedea in jur va fi un vis; cand simte ca starea s-a stabilizat se poate opri. LaBerge mentioneaza ca el utilizeaza aceasta metoda in 40 % dintre visurile sale lucide.

11. Ce cercetari stintifice au fost realizate asupra visului lucid?
Visurile lucide au fost studiate prin diverse metode, similare cu cele utilizate pentru cercetarea somnului cu visuri obisnuit, dar si prin inventarea unor artificii experimentale, fara de care manifestarile psihofiziologice ale visului lucid ar ramane necunoscute.

În 1981, cercetatorii americani W. Dement, S. LaBerge, L. Nagel si J. Owens au realizat un experiment in care subiectilor li se cerea ca sa semnalizeze inceputul visului lucid prin diverse metode observabile prin aparatele montate pe corp. În principal s-au utilizat ca semnal miscari oculare de un anume tip (convenite anterior intre visator si experimentator, masurabile cu un poligraf) si contractii fine ale pumnului (de asemenea masurabile). Cei cinci subiecti au fost inregistrati fiecare 20 de nopti, fiind selectate 35 de inregistrari relevante. Rezultatele au evidentiat ca in 90% din cazuri visul lucid a inceput in faza REM. În doua cazuri el a inceput in prima parte din faza NREM (somn lent, fara visuri), cu ocazia unor episoade de trezire, iar intr-un caz la trecerea intre faza NREM si faza REM.

Au mai fost realizate experimente care dovedesc posibilitatea controlului voluntar al respiratiei in timpul visului lucid. Subiectilor li s-a cerut sa incerce sa-si tina respiratia sau sa respire mai repede (cu corpul fizic) in timpul visului lucid, datele obtinute evidentiind aceasta posibilitate. Au fost puse in evidenta si capacitati de a semnaliza diverse actiuni din visul lucid cu miscari ale corpului fizic, adormit: de exemplu zborul, alergarea sau activitatea sexuala.

12. Care sunt cele mai importante metode de inducere a visului lucid?
Metodele de inducere a visului lucid sunt grupate in doua categorii:

- metode care se bazeaza pe propriile forte (reamintirea visurilor, „testarea realitatii”, folosirea semnelor visului,
- inducerea mnemonica a visului lucid, metoda „somnului scurt”)
- metode care utilizeaza aparate special construite pentru a ajuta la constientizarea visului (gen Nova Dreamer, Dream Light etc.).

Dar cele mai importante lucruri pentru obtinerea succesului in visul lucid sunt existenta unei motivatii puternice, precum si un efortul considerabil depus in aceste sens.

Reamintirea visurilor

Înainte de toate, persoana care doreste sa devina constienta ca viseaza si sa aiba un vis lucid trebuie sa castige o excelenta abilitate de reamintire a visurilor la trezire. Exista doua motive pentru aceasta: in primul rand cand iti reamintesti ca visezi poti analiza pattern-urile din timpul visului, in al doilea rand daca nu-ti reamintesti visurile s-ar putea sa ai un vis lucid si sa nu-ti dai seama la trezire! Procedura prin care se exerseaza aceasta reamintire este notarea visurilor la trezire (chiar si a celor de care nu-ti aduci aminte decat partial) pe un caiet special destinat pentru aceasta.

Testarea realitatii

Aceasta este o tehnica foarte buna pentru incepatori. Principiul de baza este ca atunci cand practicati o tehnica de foarte multe ori in stare de veghe, atunci in timp va deveni o obisnuinta si o veti realiza in vis. Trebuie practicate cat mai frecvent de-a lungul unei zile exercitiile urmatoare:

„Purtati mereu cu dumneavoastra un text scris sau un ceas de mana. Faceti o „testare a realitatii” uitati-va la text sau la ceas de mai multe ori succesiv. Daca textul sau modul de afisare al ceasului se modifica. Daca ele raman neschimbate, desigur ca va aflati in stare de veghe. Daca ele se modifica atunci este sunteti intr-un vis si ceea ce va raman de facut este sa va bucurati de acesta”

„ Daca sunteti pe deplin treaz, imaginati-va ca ceea ce vedeti in jurul dumneavoastra, peisajul, oamenii sunt de fapt un vis. Imaginati-va aceasta cat mai intens cu putinta: imaginile, sunetele, mirosul, atingerile sunt fac parte dintr-un vis. Creati-va sentimentul ca sunteti in vis”

„Hotarati-va sa faceti ceva in urmatorul vis lucid: sa faceti o actiune anume, sa va intalniti cu o persoana. Imaginati-va ca faceti acest lucru (si daca aveti posibilitatea chiar faceti acest lucru in realitate”

Inducerea Mnemonica A Visului Lucid - IMVL

Aceasta este o tehnica dezvoltata de prof. Stephen LaBerge in cadrul tezei sale de doctorat, realizata pe tema visului lucid. Cel mai potrivit moment pentru a realiza aceasta tehnica este dupa ce v-ati trezit din vis si chiar inainte de a va reintoarce in vis:

„Înainte de a adormi programati-va sa va treziti chiar dupa ce veti avea un vis. Cand v-ati trezit, amintiti-va visul cat mai complet si detaliat.

Focalizati-va asupra scopului de a deveni constient ca visati data viitoare cand veti mai visa. Repetati-va „Data urmatoare cand voi visa voi deveni constient ca visez”, cat mai des, ca pe o mantra. Focalizati-va doar pe aceasta idee; daca observati ca mintea se indreapta spre altceva, aduceti-o inapoi catre ideea de baza, ca veti deveni constient de vis.

În timp ce continuati sa va focalizati pe aceasta idee, imaginati-va ca va intoarceti din nou in visul pe care tocmai l-ati avut. Dar de data asta imaginati-va ca sunteti lucid. Cautati un semn al visului (dintre cele prezentate mai sus). Cand il vedeti exclamati: „Visez” si continuati-va fantezia. Imaginati-va un plan de actiune pentru urmatorul vis lucid si imaginati-va ca realizati acele actiuni constient.

Repetati aceste etape pana cand adormiti din nou. Daca, pe masura ce adormiti descoperiti ca va ganditi la altceva decat la ce v-ati propus, repetati primele etape pe care le-am descris aici, astfel ca ultimul lucru pe care sa-l aveti in minte cand adormiti este intentia de constientizare a visului urmator”.

Somnul intrerupt

Aceasta tehnica se bazeaza pe o observatie a dr. Stephen LaBerge in timpul cercetarilor asupra visului lucid realizate la Institutul Luciditatii din Palo Alto, California incepand cu anul 1987. El a sesizat ca luciditatea apare mai usor in timpul visurilor scurte din timpul somnului de dupa amiaza. Concluzia la care a ajuns cercetand mai profund acest aspect este ca perioadele de veghe intre perioade de somn maresc probabilitatea de a deveni lucid in timpul visului.

Tehnica presupune trezirea dimineata cu o ora mai devreme decat de obicei; se ramane treaz 30 de minute, iar apoi se adoarme. Studiile realizate au aratat ca tehnica sporeste probabilitatea de avea un vis lucid de 15-20 de ori.

Eficienta acestor tehnici variaza in functie de individ. Lynne Levitan, cercetatoare in cadrul Institutului Luciditatii isi descrie astfel experienta personala:

„Am auzit prima data de visul lucid in aprilie1982, cand am urmat un curs sustinut de prof Stephen LaBerge la universitatea Stanford. Avusesem aceasta experienta cu multi ani inainte si eram foarte interesata sa visez din nou un vis lucid. Prima data a trebuit sa reusesc sa-mi reamintesc visurile, pentru ca in vremea aceea imi aminteam doar 2-3 visuri pe saptamana. În cateva luni imi reaminteam deja 3-4 visuri pe noapte, iar la trei luni dupa ce am inceput practicarea tehnicilor am avut primul meu vis lucid de dupa perioada adolescentei. Dupa patru ani am ajuns la 3-4 visuri lucide pe saptamana. Am incercat si dispozitive de genul „Dream Light”, cu ajutorul caruia jumatate din visurile mele deveneau lucide, fata de cateva pe saptamana fara aceste aparate”.

1. Ce sunt undele cerebrale?
Manifestarile electrice ale activitatii creierului sunt undele cerebrale. Acestea sunt particularizate in functie de amplitudinea undei, frecventa, pattern-ul specific.

Aparatul care masoara si inregistreaza aceste unde cerebrale este electroencefalograful. Acesta are 16 electrozi de contact (care iau contact direct cu pielea capului) si sunt sensibili la curentii bioelectricici ai creierului. Acesti electrozi sunt amplasati in toate partile craniului, pentru a inregistra modificarile din toti lobii creierului (frontal, central, parietal, occipital, temporal)

Exista cinci tipuri de unde cerebrale principale si peste zece tipuri secundare.

Tipurile principale de unde sunt:
Gamma: 40-70 Hz. (cicli pe secunda)
Beta:12-30 Hz
Alfa: 8-12 Hz.
Theta: 4-8 Hz.
Delta: 0,5-4 Hz.
Undele secundare reprezinta modificari ale acestor tipuri de baza. Prezentam doar cateva : Alfa variant lent, Alfa variant rapid, Alfa „ascutit”, ritmul „Mu”(en arceaux), teta ascutit, ritmul Iota, Delta hipersincron, ritmul „Pi”, unde de tip lambda, fusurile de somn, complexul K, s.a.

- Fusurile de somn sunt unde specifice, care apar atunci cand persoana viseaza. 
- Fusurile de somn au frecventa de 14 Hz si amplitudinea cuprinsa intre 40-50 µV (usor vizibile pe orice inregistrare EEG)
- Undele Beta sunt specifice starii de veghe.
- Relaxarea organismului duce la formarea de unde mai lente de tip Alfa sau Theta.
- Undele Delta sunt specifice somnului stabil si profund, fara visuri, precum si transformarilor meditative ale constiintei.

Desigur insa ca trairile subiective sunt infinit mai variate decat tipurile de combinatii ale undelor cerebrale, in formele prezentate mai sus.

Totusi, anumite tipare generale ale experientelor constiente pot fi studiate prin investigarea activitatii bio-electro-magnetice a creierului. 

2. Care sunt stadiile somnului?
Sub aspect neurofiziologic stadiile somnului descrise de cercetatorii americani N. Kleitman si W. Dement sunt urmatoarele:

I. Somnolenta
Undele Beta cresc in amplitudine (Beta subvigil); procentul de unde Alfa in lobul posterior (parietal-occipital) scade sub 50 % si e treptat inlocuit de unde Theta.

II. Somn usor
Apar unde Theta, fusuri de somn (cu frecventa de 14 Hz, amplitudinea de 40-50 Hz); la o persoana adulta sanatoasa, acestea trebuie sa fie prezente simultan atat in emisfera stanga cat si in ce dreapta. De asemenea amplitudinea undelor creste semnificativ in ariile cerebrale centrale.

III. Somn stabil
Procentul de unde Delta depaseste 20 %, fiind unde ritmice in cea mai mare parte; undele Theta sunt neregulate; mai exista fusuri de somn.

IV. Somn profund
Procentul de unde Delta ritmice creste peste 50%; undele Theta apar acum regulat; dispar fusurile de somn.

3. În ce stadiu al somnului apar visurile?
Visurile apar periodic la granita dintre faza a I si II de somn, la un interval de 90 de minute si dureaza, de fiecare data, in medie 15-20 de minute. Numit si „somn paradoxal”, starea de somn cu visuri este caracterizata printr-o puternica activitate cerebrala, asemanatoare cu cea din stare de veghe. Un indicator al starii de somn cu visuri, pe langa „fusurile de somn”, obiectivate electroencefalografic, sunt miscarile rapide ale ochilor (numite REM de la denumirea in engleza - rapid eye movement).

Somnul lent, fara visuri este cel in care are loc „odihnirea” si regenerarea fortelor organismului, fizice si mentale. Chiar daca creierul continua sa lucreze, in faza de somn profund nu mai exista alte activitati mentale sau fiziologice suplimentare.

4. Putem trai fara somn?
Cercetarile realizate au evidentiat ca somnul REM cu visuri este absolut necesar pentru om (si pentru unele animale). Prin aplicarea metodei privarilor de somn s-a constatat ca intreruperea visarii pe parcursul mai multor nopti are efecte destabilizatoare asupra organismului si mintii. Mai mult, in urmatoarele nopti, in care individului i s-a permis visarea s-a constatat ca perioada in care viseaza creste direct proportional cu durata privarii de somn. S-a postulat astfel ca declansarea normala a starii de somn cu vis (REM) implica acumularea la un nivel critic in timpul somnului a unor substante, a unor metaboliti, care trebuie sa fie consumati de catre procesele specifice care au loc in timpul somnului REM.

5. Prin ce se diferentiaza somnul cu visuri de somnul profund, fara visuri?
Elementele care diferentiaza somnul REM (cu visuri) de somnul fara visuri pot fi rezumate astfel:

a) Miscari rapide oculare (REM), foarte similare cu cele din starea de veghe.

b) Aspectul particular, desincronizat al activitatii electrice corticale, foarte similar dar nu identic cu cel din stare de veghe. Acest aspect a determinat unii autori sa considere ca perioada de REM ca cea mai superficiala faza a variatiei ciclice a profunzimii somnului.

c) Modificari ale ritmului cardiac si ale presiunii sangvine.

d) Cresterea metabolismului cerebral.

e) Contractii musculare ale unor grupe musculare izolate, in timp ce activitatea tonica musculara este diminuata sau abolita.

f) Un aspect particular este activitatea intensa a musculaturii urechii medii, asemenea muschilor globilor oculari, similara cu cea din starea de veghe.

g) Raspunsurile evocate ale creierului la stimularea periferica sunt identice cu cele din starea de veghe.

h) Undele cerebrale de tip Theta foarte regulate in hipocamp.

i) Cresterea debitului circulator sanguin cerebral.

6. Toti oamenii viseaza?
Dupa cum evidentiaza cercetarile asupra somnului, absolut toti oamenii viseaza. Însa doar o parte isi aduc aminte de visurile pe care le au in timpul noptii. Majoritatea oamenilor isi aduc aminte de visuri doar in anumite perioade de viata, cu intervale lungi in care nu-si reamintesc visurile la trezire.

7. Care efecte are somnul fara visuri pentru organism?
- Functie anabolica; rol in sinteza macromoleculara (proteine, ARN)

- Previne si anihileaza oboseala fizica

- Rol in procesele de memorie

- Reface energiile fizice

- „Odihna” propriu-zisa a sistemului nervos central

8. Care sunt efectele somnului cu visuri?
- Modelarea si re-modelarea memoriei (indeosebi a memoriei de lunga durata) prin repararea, reorganizarea si formarea de noi conexiuni in sistemele neuronale si extensiile lor corticale.

- Ofera substrat energetic si de memorie pentru atentie, procesele de invatare si pentru modelarea si integritatea personalitatii, a eului.

- Reface sistemul nervos central dupa eforturile de invatare, dupa solicitari psihice, dupa stresuri si eforturi intelectuale.

- Rol in alte mecanisme psihice (interactiuni, restructurari ale amintirilor memoriei).

1. Toata lumea viseaza?
Da. Studiile de laborator au aratat ca cele mai dinamice visuri le avem in timpul tipului de somn caracterizat de miscarea rapida a ochilor (REM - Rapid Eye Movement). In timpul somnului REM creierul este foarte activ, ochii se misca sub pleoape in toate directiile si muschii mari ai corpului sunt relaxati. Somnul REM apare la fiecare 90 - 100 de minute, de 3 - 4 ori pe noapte si dureaza mai mult pe masura ce noaptea inainteaza. Ultima perioada REM poate dura in jur de 45 de minute. Visurile mai putin dinamice se produc in restul noptii.

2. De ce oamenii intampina greutati in a-si reaminti visurile?
Unii oameni nu au dificultati in a-si reaminti constant o parte din visuri, in timp ce altii nu si le amintesc decat ocazional sau chiar deloc. Aproape tot ce se intampla in timpul somnului - visurile, gandurile care apar noaptea , precum si amintirile din treziri scurte - sunt uitate pana dimineata. Este ceva legat de fenomenul somnului in sine, care face dificila reamintirea a ceea ce s-a intamplat; din aceasta cauza cele mai multe visuri sunt uitate daca nu sunt scrise.

Cateodata se intampla sa ne amintim un vis mai tarziu, in timpul zilei sau in alta zi, ceea ce inseamna ca amintirile nu sunt total pierdute dar, din anumite motive, este foarte greu sa le recapatam. Somnul si visurile sunt, de asemenea, afectate de o mare varietate de droguri si medicamente, inclusiv alcoolul. Mai mult, incetarea brusca a unui anumite medicatii poate cauza cosmaruri. Este recomandabil sa discutati cu medicul vostru efectele pe care le au medicamentele prescrise.

Cei mai importanti factori care influenteaza amintirea visurilor sunt starea de odihna fizica si psihica. Cu cat suntem mai odihniti, adica ne acordam timpul necesar pentru somn, cu atat capacitatea de reamintire a visurilor creste.

3. Cum as putea sa-mi reamintesc mai bine visurile?
Un element important este dorinta de a ne reaminti visurile, atitudinea pe care o avem fata de visuri. Daca ne intereseaza ceea ce visam, atunci mintea noastra se conformeaza dorintei noastre si ne va oferi posibilitatea de reamintire a visurilor.

Inainte de a adormi spuneti-va ca doriti sa va reamintiti ce ati visat. Tineti ceva de scris sau un casetofon / reportofon langa pat. Odata ce v-ati trezit, incercati sa va miscati cat mai putin si sa nu va ganditi direct la ziua care urmeaza. Notati-va toate visurile si imaginile pentru ca ele se sterg repede daca nu sunt notate sau inregistrate. Daca nu va reamintiti tot visul, mentionati ultimul lucru pe care l-ati avut in minte, inainte de a va trezi, chiar daca vi-l reamintiti foarte vag.

4. Sunt visurile colorate?
Cea mai mare parte a visurilor sunt in culori, desi oamenii nu sunt constienti de acest lucru. Acest lucru se datoreaza fie dificultatii de a-si reaminti visurile, fie caracteristicii culorii de a fi ceva natural pentru experienta noastra vizuala. Probabil ca oamenii care sunt foarte constienti de culoare cand se trezesc, observa mult mai des culorile in visurile lor.

5. Au visurile vreo semnificatie?
Desi oamenii de stiinta continua sa dezbata aceasta problema, cei mai multi oameni, care lucreaza cu visurile lor, au aflat ca visurile sunt pline de semnificatii pentru ei. Visurile sunt folositoare pentru a invata mai multe despre sentimentele , gandurile, comportamentul, motivele, valorile celui care le-a visat. Multi descopera ca visurile ii pot ajuta in rezolvarea problemelor pe care le au. Mai mult, artistii, scriitorii si oamenii de stiinta sunt adesea inspirati de visurile lor.

6. Cum pot invata sa-mi interpretez visurile?
Cel mai important lucru care trebuie avut in minte este ca visurile tale reflecta gandurile si sentimentele din subconstientul tau. Oamenii, actiunile, emotiile din visurile tale se raporteaza la persoana ta.

Unii experti in visuri sustin ca exista visuri tipice sau arhetipale si elemente ale visurilor care persista, indiferent de persoana, cultura sau timp. Oricum, de obicei, aceeasi imagine sau simbol va avea semnificatii diferite pentru diferite persoane.

De exemplu, un elefant in vis poate insemna ceva pentru un ingrijitor la zoo si cu totul altceva pentru un copil, a carui jucarie preferata este un elefantel.
Prin urmare cartile care atribuie o semnificatie specifica pentru un simbol sau imagine din vis (asa zisele dictionare de visuri) nu sunt de obicei de ajutor.

Gindindu-va la semnificatiile care le au pentru voi elementele din vis, sau ce amintiri va trezesc, facand paralele intre aceste asocieri si ce se intampla in viata voastra reala si fiind rabdatori si constanti in aceasta analiza, veti invata sa va intelegeti visurile. Poate fi folositor sa aveti un jurnal de visuri si sa reflectati asupra visurilor pe o perioada mai lunga de timp pentru a obtine cea mai adevarata imagine a vietii voastre din vis. Exista multe carti bune care va pot ajuta sa incepeti interpretarea visurilor.

7. Ce semnificatie are un vis care se tot repeta?
Visurile care se repeta si care pot continua ani de zile, ar trebui tratate ca orice alt vis. Trebuie facuta o paralela intre vis si gandurile, sentimentele, comportamentul si motivele celui care le viseaza. Intelegerea semnificatiei acestor visuri poate ajuta persoana sa rezolve o problema cu care poate s-a luptat ani de zile.

8. Este normal sa avem cosmaruri?
Cosmarurile sunt foarte frecvente printre copii si destul de dese printre adulti. Adesea, cosmarurile sunt cauzate de stres, experiente traumatizante, dificultati emotionale, droguri, medicamente sau boala. Exista oameni care au frecvent cosmaruri care nu au legatura cu viata lor reala. Studii recente sugereaza ca acesti oameni tind sa fie mult mai deschisi, senzitivi, increzatori si emotionali decat oamenii obisnuiti.

9. Daca visezi ca mori sau te prabusesti, vei muri in somn?
Nu, aceste idei nu sunt adevarate. Multi oameni au visat ca mor sau se prabusesc si au mai ajuns sa povesteasca despre toate acestea! Puteti explora semnificatia acestor visuri la fel cum le explorati pe celelalte. Oricum, daca vreun aspect al visurilor dvs va ingrijoreaza sau va preocupa, este bine sa vorbiti cu o persoana competenta despre aceste griji.

10. Pot visurile sa prevada viitorul?
Exista multe exemple de visuri care par sa prezica evenimente viitoare. Cauzele unora dintre acestea pot fi coincidenta, o memorie defectuoasa, sau legaturi inconstiente ale unor informatii deja cunoscute. Unele studii de laborator au condus la visuri predictive, clarviziuni si visuri telepatice; rezultatele acestora au fost insa foarte variate atat timp cat aceste visuri sunt dificil de studiat in conditii de laborator.

11. Este posibil sa controlam visurile?
Va puteti adesea influenta visurile prin autosugestie, inainte de a adormi. O alta metoda de a influenta visurile este asa numita visare lucida, in care sunteti constienti ca visati, in timp ce sunteti treji in vis. Cateodata oamenii au astfel de visuri in mod spontan. Este posibil sa invatati cum sa mariti durata visarii lucide si capacitatea dvs de a influenta cursul evenimentelor din vis. Unele lucruri sunt mai usor de controlat decat altele, insa controlul complet nu va fi posibil probabil niciodata. Unii dintre profesionistii in acest domeniu pun in discutie incercarea de a controla visurile si ne incurajeaza, mai degraba, sa invatam sa le intelegem si sa ne bucuram de ele.

12. Cat timp trebuie sa dormim pentru a fi odihniti?
Pentru a se odihni organismul are nevoie in medie de 6-9 ore de somn pe noapte.

Tratatele clasice de yoga mentioneaza durata necesara pentru somn, in functie de nivelul de constiinta - corelat cu centrii de forta (chakre). Astfel, pentru o persoana cu un nivel de constiinta minimal (corespondent primei chakre - Muladhara), somnul necesar are durata cuprinsa intre 10-12 ore. Nivelul de constiinta specific urmatoarei chakre - Swadhistana (prezent la majoritatea oamenilor) permite odihnirea completa a organismului in 8-10 ore. Manipura Chakra activata predominant (de exemplu la persoanele extrem de curajoase, care au vointa necesara pentru a duce la indeplinire sarcini de riscante si dificile) intretine un nivel de constiinta putin mai extins decat anteriorul, iar durata somnului necesar pentru astfel de persoane variaza intre 6-8 ore s.a.m.d.

13. Ce stim despre tribul Senoi?
Mai putin cunoscut este ca metodele moderne de interpretare a visurilor nu sunt chiar atat de moderne. Exista o cultura minuscula, localizata undeva in Malaiezia, de la care chiar si Jung a avut de invatat. Este vorba de tribul Senoi, care traieste in padurile ecuatoriale din centrul Malaieziei, departe de orice interactiune cu civilizatia moderna. Marturiile despre tribul SENOI sunt descrise pentru prima data in 1969 de catre prof. Kilton Stewart .

Aceasta mica societatea nu cunoaste probleme sociale, doar o armonie perfecta care dureaza de secole; nu se cunoaste cand a avut loc vreun conflict in cadrul acestui trib.

Cum au reusit?

Prin practicarea unor metode speciale de interpretare a visurilor, sub indrumarea directa a conducatorului spiritual al tribului, pe care-l numesc tohat. Desi traiesc in cabane de lemn, suspendate, dimineata are loc un ritual neobisnuit: membrii fiecarei familii se aduna la un loc, povestindu-si si analizandu-si visurile din timpul noptii, sub indrumarea tatalui sau a fratilor mai mari. Apoi, toti barbatii tribului se aduna la tohat pentru a prezenta visurile mai importante. Acesta il va indruma pe fiecare, in functie de visurile pe care le-au avut. Iar rezultatele sunt exceptionale, dovedite de bunastarea din cadrul tribului datand de sute de ani.

14. De ce unii oameni nu isi aduc aminte de visuri?
Un raspuns din perspectiva psihologiei transpersonale.
Unul dintre factorii esential de care depinde reamintirea visurilor este campul de constiinta, alaturi de atat de necesara odihna psihica si fizica.

Din perspectiva psihologiei transpersonale, unul dintre conditiile care duc la reamintirea tuturor visurilor este existenta unui camp de constiinta extins; cu alte cuvinte, individul trebuie sa fie constient de un „numar destul de mare de elemente” in timpul zilei, iar aceasta constiinta extinsa sa fie prezenta constant. Dar sa explicam putin la ce ne referim cand spunem ca trebuie sa existe „un numar destul de mare de elemente” in campul constiintei.

În mod obisnuit, suntem constienti simultan de cateva aspecte din noi si din jurul nostru - actiunea pe care tocmai o realizam, calitatea aerului, eventual oboseala picioarelor, oamenii din imediata apropiere. Cu cat campul constiintei este mai extins, cu atat el include mai multe elemente pe care Eul nostru le constientizeaza simultan.

Atunci cand campul nostru de constiinta este mai extins vom mai constientiza simultan, alaturi de elementele precizate mai sus si starea afectiva personala, pozitiva, neutra sau negativa; de asemenea, empatic vom simti si starea afectiva a persoanelor din jurul nostru, simultan putem constientiza fluxul discursiv al gandurilor din mintea noastra si bucuria de a trai o noua experienta de viata, etc.

O persoana cu un camp constient minimal pentru supravietuire va percepe doar ceea ce se intampla in spatiul imediat inconjurator si eventual cateva nevoi interioare de baza (foame, sete etc.). Pentru o astfel de persoana, chiar odihnita foarte bine si chiar daca a dormit destul timp nu exista posibilitatea reamintirii visurilor.

Cu cat campul persoana evolueaza, se maturizeaza psihic si spiritual, campul constient se extinde iar Eul reuseste sa pastreze amintiri, la inceput haotice apoi tot mai clare a visurilor pe care le are. Extrema cealalta este mentinerea constientei depline in timpul visului. Dar pentru aceasta, campul constient trebuie sa includa toate elementele posibile de a fi constientizate. Desigur, multe elemente (ca de exemplu legaturile psihice invizibile dintre oameni) pot fi uneori constientizate si de persoanele obisnuite, insa noi ne referim la constientizarea simultana a tuturor lucrurilor posibile. La aceasta extrema nu mai vorbim insa de constiinta, ci de transconstiinta si de Constiinta Cosmica. Pentru un om transconstient, luciditatea se pastreaza atat in timpul starii de somn cu visuri, cat si in starea de somn profund. Aceasta noua forma de constiinta a fost denumita Turya („a patra stare”) de traditiile filosofice orientale si constituie scopul final al tuturor metodelor si tehnicilor de transformare psihica si spirituala.

Oamenii obisnuiti se situeaza undeva intre extremele prezentate, intre o constienta minimal pentru supravietuire si Constiinta Cosmica.

Reamintirea visurilor este cu atat mai frecventa si mai clara cu cat campul constient este mai extins.